Buna ! 🙂
Stefan in dreapta mea, Sergiu in fata :)) si un tren tot merge … de vreo 40 de minute … „Bababum bababum …Uite BOMBA iese fuuumm ” 🙂
Nu am inspiratie … Wtf ?!
. = si de la capat (vorba d-rei Marix)
Revenind :d … cacalatorim … :)) :-w … ce draq ? mergem cu trenu` … dea ? /\ _|_ /\ :)) :d Sergiu vrea sa imi indoaie hartia cumparata … am confundat hartia A4 cu aia igienica :)) (osk) 🙂 😀
Bucurosi nevoie mare, ca facem 100 de minute pana in Radauti … numaram minutele …
BRB , scot pozele :))
Hello !
Here I am, once again, in the park. Why I am here ? Because I didn’t have nothing better to do … because the weather is beautiful, because I can count leaves … Brown leaves and wind is present in this numbed environment…
Wtf ?! I know, I am in a bad mood … Leave me alone, with my ****ing leaves …
Here I am
Maine elevii Colegiului Tehnic Radauti vor participa incepand cu ora 9:00 la festivitatea de deschiderea a noului an scolar. (2009 – 2010) Mai tarziu, elevii, se vor retrage, impreuna cu profesorii diriginti, in salile de clasa pentru a discuta diferite lucruri organizatorice.
Ne vedem maine !
Art. 54 – Examenul naţional de bacalaureat
(1) Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării la finalizarea învăţământului secundar
superior, liceal, se realizează prin examenul naţional de bacalaureat.
(2) Examenul naţional de bacalaureat constă din următoarele evaluări sumative:
a) Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz,
în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor
naţionale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din
cadrul naţional de referinţă pentru comunicare orală în limba română, respectiv în
limbile minorităţilor naţionale studiate în şcoală, derivat din Cadrul European Comun
de Referinţă pentru Limbi şi stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi
inovării;
b) Evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe
parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă corespunzător din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.
Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu
recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi
străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste
examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării şi inovării;
c) Evaluarea competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care
promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere
europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi
echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării;
d) Evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal.
Rezultatul evaluării se exprimă prin notele obţinute la următoarele probe scrise
obligatorii:
1. Probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru toate
filierele, profilurile şi specializările;
2. Probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună, pentru aceeaşi
limbă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor
naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările;
3. O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil: Matematică – pentru
profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz,
pentru filiera vocaţională, respectiv Istorie – pentru profilul umanist din filiera
teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională;
4. O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi
specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele
două grupe de discipline: Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică – pentru
profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică, sau, după caz,
pentru filiera vocaţională, respectiv Geografie, Filosofie, Logică, argumentare
şi comunicare, Economie, Psihologie şi, după caz, Sociologie – pentru profilul
umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională.
(3) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii
învăţământului liceal care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut probele precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c);
b) au susţinut toate probele scrise precizate la alin. (2) lit. d) şi au obţinut cel puţin nota 5
la fiecare dintre acestea;
c) media aritmetică calculată cu două zecimale exacte a notelor obţinute la probele scrise
precizate la alin. (2) lit. d) este cel puţin 6.
(4) Media obţinută la examenul naţional de bacalaureat este media aritmetică calculată cu
două zecimale exacte a notelor obţinute la probele scrise precizate la alin. (2) lit. d).
(5) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează
diploma de bacalaureat şi, separat, certificate pentru atestarea nivelului de competenţă
corespunzător evaluărilor precizate la alin. (2), lit. a), b) şi c).
(6) Diploma de bacalaureat conferă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile
prezentei legi.
(7) Eliberarea certificatelor pentru atestarea nivelului de competenţă stabilit în urma susţinerii
evaluărilor precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c) nu este condiţionată de promovarea probelor
scrise precizate la alin. (2) lit. d).
(8) Absolvenţii care au promovat toate clasele învăţământului secundar superior, liceal, cu
medii generale de minimum 9,50, iar la examenul naţional de bacalaureat au obţinut media 10
primesc diplomă de merit.
(9) În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, sunt recunoscute în sesiunile
următoare, la cerere, rezultatele la evaluările precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c) care au fost
susţinute, respectiv rezultatele la probele scrise precizate la alin. (2) lit. d) care au fost
promovate cu cel puţin nota 5.
(10) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de
bacalaureat.
(11) Candidaţii proveniţi din învăţământul preuniversitar de stat pot susţine examenul naţional
de bacalaureat fără taxă de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt
condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
(12) Organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat şi programele pentru
evaluările din cadrul acestuia se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării şi inovării şi dată publicităţii pentru fiecare promoţie până la data intrării
acesteia în clasa a IX-a.
(13) La întocmirea programelor pentru evaluările din cadrul examenului naţional de
bacalaureat sunt consultate, după caz, şi instituţiile de învăţământ superior.
(14) Evaluările precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c) se organizează şi se desfăşoară la nivelul
unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei terminale de liceu, în faţa unei comisii prezidate de
directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în
condiţii stabilite prin metodologia precizată la alin. (12).
(15) Probele scrise din examenul naţional de bacalaureat, precizate la alin. (2) lit. d), se susţin
după finalizarea clasei terminale de liceu, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.
(16) Comisia precizată la alin. (15) este condusă de un preşedinte numit prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării şi inovării dintre cadrele didactice universitare de predare,
având titlul ştiinţific de doctor sau un cadru didactic din învăţământul secundar superior,
liceal, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, titular în altă unitate de
învăţământ decât cea în care se susţin probele scrise din examenul naţional de bacalaureat. Art. 54 – Examenul naţional de bacalaureat
(1) Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării la finalizarea învăţământului secundar
superior, liceal, se realizează prin examenul naţional de bacalaureat.
(2) Examenul naţional de bacalaureat constă din următoarele evaluări sumative:
a) Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz,
în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor
naţionale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din
cadrul naţional de referinţă pentru comunicare orală în limba română, respectiv în
limbile minorităţilor naţionale studiate în şcoală, derivat din Cadrul European Comun
de Referinţă pentru Limbi şi stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi
inovării;
b) Evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe
parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă corespunzător din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi.
Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu
recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi
străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste
examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării şi inovării;
c) Evaluarea competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care
promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere
europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi
echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării;
48
d) Evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal.
Rezultatul evaluării se exprimă prin notele obţinute la următoarele probe scrise
obligatorii:
1. Probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru toate
filierele, profilurile şi specializările;
2. Probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună, pentru aceeaşi
limbă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor
naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările;
3. O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil: Matematică – pentru
profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz,
pentru filiera vocaţională, respectiv Istorie – pentru profilul umanist din filiera
teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională;
4. O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi
specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele
două grupe de discipline: Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică – pentru
profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică, sau, după caz,
pentru filiera vocaţională, respectiv Geografie, Filosofie, Logică, argumentare
şi comunicare, Economie, Psihologie şi, după caz, Sociologie – pentru profilul
umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională.
(3) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii
învăţământului liceal care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut probele precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c);
b) au susţinut toate probele scrise precizate la alin. (2) lit. d) şi au obţinut cel puţin nota 5
la fiecare dintre acestea;
c) media aritmetică calculată cu două zecimale exacte a notelor obţinute la probele scrise
precizate la alin. (2) lit. d) este cel puţin 6.
(4) Media obţinută la examenul naţional de bacalaureat este media aritmetică calculată cu
două zecimale exacte a notelor obţinute la probele scrise precizate la alin. (2) lit. d).
(5) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează
diploma de bacalaureat şi, separat, certificate pentru atestarea nivelului de competenţă
corespunzător evaluărilor precizate la alin. (2), lit. a), b) şi c).
(6) Diploma de bacalaureat conferă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile
prezentei legi.
Exista si articole in mass-media: Realitatea – Articol
BAC ?
ORDIN (nr.3410/16.03.2009)
cu privire la aprobarea planurilor-cadru de învăţământ
pentru clasele a IX-a – a XII-a, filierele teoretică şi vocaţională cursuri de zi
În conformitate cu prevederile Legii nr. 84/ 1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În temeiul Hotărârii Guvernului României nr. 51/ 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII emite prezentul ordin:
Art.1. Se aprobă Planurile-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a, ciclul inferior al liceului, filierele teoretică şi vocaţională. Aceste planuri-cadru sunt cuprinse în Anexa 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.2. Se aprobă Planurile-cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a şi a XII-a, ciclul superior al liceului, filierele teoretică şi vocaţională. Aceste planuri-cadru sunt cuprinse în Anexa 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.3. Începând cu anul şcolar 2009-2010, la clasele a IX-a – a XII-a, ciclurile inferior şi superior ale liceului, filierele teoretică şi vocaţională, se aplică planurile-cadru de învăţământ aprobate în anexele 1 şi 2 ale prezentului ordin.
Art.4. Planurile-cadru pentru clasele a IX-a – a XII-a, ciclurile inferior şi superior ale liceului, filierele teoretică şi vocaţională, sunt structurate pe următoarele componente: trunchi comun – TC, curriculum diferenţiat – CD, curriculum la decizia şcolii – CDŞ. În trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat sunt cuprinse alocările orare corespunzătoare tuturor disciplinelor de învăţământ care se studiază în mod obligatoriu în cadrul unei specializări. Curriculumul la decizia şcolii cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.
Art.5. – (1) În cazul profilurilor şi specializărilor din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, pentru care se organizează învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, în planurile-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a – a XII-a de liceu se include – în cadrul ariei curriculare „Limbă şi comunicare” – disciplina limba şi literatura maternă.
(2) Disciplinelor limba şi literatura maternă şi limba şi literatura română li se alocă acelaşi număr de ore, cu aceeaşi poziţie în planul-cadru de învăţământ – în trunchiul comun sau în curriculumul diferenţiat.
(3) Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, studiul disciplinei limba modernă 2 este la decizia şcolii.
Art.6. – (1) Planurile-cadru ale învăţământului liceal includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun; elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără această disciplină.
Art.7. – (1) În învăţământul liceal se pot organiza clase cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne. La aceste clase se alocă 4 ore pe săptămână pentru studierea disciplinei limba modernă 1, ore în care se includ şi cele prevăzute în trunchiul comun (TC) şi, după caz, în curriculumul diferenţiat (CD).
(2) Pentru clasele cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne, predarea disciplinei limba modernă 1 se organizează pe grupe, cu respectarea prevederilor legale.
Art.8. – (1) În învăţământul liceal se pot organiza clase cu program de studiu în regim bilingv. La aceste clase se alocă, pentru disciplina limba modernă 1, câte 5 ore pe săptămână, ore în care se includ şi cele prevăzute în trunchiul comun (TC) şi, după
caz, în curriculumul diferenţiat (CD).
(2) La clasele cu program de studiu în regim bilingv se alocă, de asemenea, câte o (una) oră pe săptămână în fiecare an de studiu, pentru studierea geografiei – în clasa a IX-a, a istoriei – în clasa a X-a, şi a elementelor de cultură şi civilizaţie – în clasele a XI-a şi a XII-a, specifice spaţiului lingvistic respectiv. Aceste discipline sunt incluse în aria curriculară „Om şi societate” şi sunt predate în limba modernă 1. Orele pentru studiul disciplinelor menţionate se alocă din curriculumul la decizia şcolii (CDŞ).
(3) Pentru clasele cu program de studiu în regim bilingv, predarea disciplinei limba modernă 1 se organizează pe grupe, cu respectarea prevederilor legale.
Art.9. În învăţământul liceal se pot organiza clase de matematică-informatică, intensiv informatică. La aceste clase, pentru disciplina informatică se alocă 3 ore pe săptămână din cadrul CDŞ. Cele 3 ore alocate pentru studiu se realizează în laboratorul de informatică, pe grupe, cu respectarea prevederilor legale.
Art.10. – (1) În situaţia în care orele alocate disciplinelor specifice menţionate la art. 7, 8 şi 9 şi la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale nu pot fi asigurate integral din trunchiul comun (TC), curriculumul diferenţiat (CD) şi prin alocarea de ore din curriculumul la decizia şcolii (CDŞ), diferenţa de ore necesare se alocă prin depăşirea numărului maxim de ore prevăzute în planul-cadru pentru specializările respective.
(2) Pentru buna funcţionare a claselor prevăzute la art. 7, 8 şi 9, conducerile unităţilor de învăţământ şi ale inspectoratelor şcolare răspund direct de asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii didactice pentru aceste clase, fără a afecta procesul instructiv-educativ pentru celelalte clase din unitatea de învăţământ respectivă.
Art.11. – (1) Pentru constituirea şi pregătirea formaţiilor sportive şi/sau artistice ale şcolilor, participante la competiţiile interşcolare se alocă, în afara orarului zilnic, în funcţie de resursele materiale şi umane ale unităţii de învăţământ, un număr de câte 2 ore pe săptămână, pentru o formaţie sportivă şi/ sau artistică. Aceste ore intră în norma didactică de predare a profesorului şi se înregistrează în condică.
(2) La solicitarea scrisă a elevilor, în învăţământul liceal, exceptând specializările din cadrul profilului sportiv, se pot organiza ansambluri sportive. Ansamblurile sportive se desfăşoară cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara orarului zilnic, cu elevi proveniţi de la mai multe clase. Orele alocate ansamblurilor sportive intră în norma didactică de predare a profesorului şi se înregistrează în condică.
(3) Numărul ansamblurilor sportive, al formaţiilor sportive şi/ sau artistice ale şcolii, precum şi criteriile de constituire a acestora se aprobă de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea catedrelor de specialitate.
Art.12. Activitatea cuprinsă în aria curriculară Consiliere şi orientare intră în atribuţiile personalului didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte. Activitatea dirigintelui urmează să fie reglementată printr-un ordin separat.
Art.13. – (1) Planurile-cadru de învăţământ cuprinse în anexele 1 şi 2 sunt parte integrantă a curriculumului naţional şi reprezintă ofertă centrală obligatorie – în cazul tuturor profilurilor şi specializărilor din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională.
(2) Inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ răspund de aplicarea integrală şi corectă la clasă a planului-cadru de învăţământ în vigoare, corespunzător filierei, profilului şi specializării.
Art.14. – (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă următoarele ordine ale ministrului educaţiei: ordinul nr. 5723/2003 cu privire la aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a; ordinul nr. 5718/2005 cu privire la aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului; ordinul nr. 1165/2007 pentru modificarea anexei 3.17 a ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5718/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului.
(2) Pentru învăţământul seral, filiera teoretică, clasele a IX-a – a XIII-a, rămân în vigoare prevederile ordinul ministrului educaţiei nr. 4051/2006 cu privire la aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul seral.
(3) Pentru învăţământul seral, filiera tehnologică a liceului, şcoala de arte şi meserii şi anul de completare, prevederile ordinului ministrului educaţiei nr. 4051/2006 cu privire la aprobarea planurilor-cadru, rămân valabile până la finalizarea studiilor pentru elevii care în anul şcolar 2009 – 2010 se află în:
a) clasa a X-a, şcoala de arte şi meserii;
b) clasa a XI-a, anul de completare;
c) clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, liceu tehnologic, ruta directă de calificare profesională;
d) clasele a XII-a şi a XIII-a liceu tehnologic, ruta progresivă de calificare profesională.
Art.15. – (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară se abrogă.
Art.16. Secretariatul de Stat pentru Învăţământul Preuniversitar, Direcţia Generală Educaţie Timpurie, Şcoli, Performanţă şi Programe, Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor şi Relaţia cu Parlamentul, Direcţia Generală Buget – Finanţe, Patrimoniu şi Investiţii, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Dupa cum bine stiti actualul Ministru al Invatamantului a anuntat in perioada examenului de bacalaureat 2009 o serie de modificari ce vor fi puse in practica incepand cu Examenul de Bacalaureat 2010. Acum aceste propuneri au devenit oficiale:
Absolvenţii claselor a XII-a vor susţine trei probe scrise şi două probe orale, în timpul anului.
Evaluările scrise la examenul de Bacalaureat 2010 sunt:
1. Probă scrisă la limba şi literatura română – probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările;
2. Probă scrisă la limba şi literatura maternă – probă comună, pentru aceeaşi limbă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările;
3. O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil: matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz, pentru filiera vocaţională, respectiv istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională;
4. O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline: fizică, chimie, biologie sau informatică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică, sau, după caz, pentru filiera vocaţională, respectiv geografie, filosofie, logică, argumentare şi comunicare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie – pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională.
Citeste tot articolul pe realitatea.net
Mie unul imi convine, doar sa nu se mai schimbe ceva …
Tomorrow
Ma gandesc ca mi-ar placea sa stiu ce mi-ar rezerva ziua de maine ” ” … Ma gandesc ca maine o sa pot sa nu mai fac anumite lucruri si ca o sa pot sa fac ceea ce vreau … daaaarrr NU, trebuie sa fac, sa fecem ce „trebuie” … sa mergem la scoala, sa mancam ca sa existam ” ” , sa venim de la scoala, sa , sa, sa, sa mai ce ?! :s
Si nu sunt frustrat ca incepe scoala, sunt frustrat ca nu sunt frustrat cand ar trebui sa fiu frustrat ….
Wtf ?! Clar … „this is a fake post” …
Rolling down the play list I discovered this:
Cred ca stiti deja de fenomenul „axietatii sociale”, de faptul ca cineva a fost pus intr-o situtie neplacuta si devina suparat, nelinisitit … s.a.
Cel ce a facut parodierea lui „Ghita” … a devenit brusc, instantaneu si deodata Gurmand :)) …
Buna ziua !
Dupa cum va este recomandat si in film, folositi o pereche de casti si incercati sa tineti ochii inchisi… imaginati-va pe scaunul unui frizer …
Stiti cine este responsabil de iluzie ? YOUR BRAIN !
Brain
Bookmark this page !
Emanuel B's Blog 